Biochimia Nutritiei

Cum creeaza energie corpul uman

August 8, 2011

Noi apreciem diversitatea de mancăruri disponibile in funcţie de gust, miros, aspect ori, cateodata, raportat la sfaturile nutritionistului sau al medicului. Dar dupa ce alimentele sunt introduse in cavitatea bucala, incepe procesul de descompunere in componentele fundamentale, care vor fi absorbite în sange (nutrienti). Odata intrate in procesul de digestie, alimentele sufera modificari radicale în urma carora organismul isi asigura energia necesara functionării normale de zi cu zi.

Sistemele interne ale organismului de producere a energiei sunt rezultate in urma evoluţiei acestuia, fenomen care a dezvoltat o adaptare continua si, prin urmare, o imbunatatire a modului in care sursele de hrana sunt prelucrate de diversele tipuri de mecanisme digestive. Aceste mecanisme presupun efectuarea unor reactii chimice prestabilite care, in mare, sunt identice la toate organismele existente.
Sa vedem ce transformari apar asupra alimentelor in parcusul lor prin tubul digestive:
Desi avem (daca nu avem trebuie sa adoptam) o alimentatie diversificata, in organism ajung doar componente simple, nutrienti, astfel:

din zaharuri, dulciuri şi fainoase —> glucoza şi fructoza (mai puţin);

din carne si proteinele vegetale —> aminoacizi;

vitaminele, mineralele, antioxidatţii din alimente sunt asimilati fara descompuneri suplimentare.



Majoritatea nutrientilor aratati mai sus sunt depozitati in organism ori sunt descompusi in molecule mai simple. Dupa cum se poate observa si din imagine, din reacţiile chimice pe care alimentele le sufera in organism si care constau din multiple scindari de molecule, oxidari, transfer de electroni, in final se produce apa, dioxid de carbon si energie.

Si sursa de energie a corpului care este?
Energia produsa prin oxidarea (arderea) alimentelor se înmagazineaza sub forma unor fosfati macroenergici, cum este cazul adenozinului trifosfat (ATP). Insa se gaseste in cantitate foarte mica si se epuizeaza repede.
Creatinfosfatul – un alt fosfat macroenergic, se gaseste in cantitate ceva mai mare, dar nici acesta nu este suficient pentru eforturi prea mari.
Pentru eforturi prelungite organismul uman foloseste glucoza din sange. Concentratia de glucoza din sange este indicator de baza pentru centrul foamei din creierul nostru (grelina si leptina). Astfel, pe baza concentratiei de glucoza, se declanseaza ori nu senzatia de foame.
Sistemul central (creierul) foloseste energia resultata din descompunerea glucozei.

Creierul este cel mai mare consumator de energie din organism.
Concret, cele aproximativ 10 miliarde de neuroni din creierul nostru (daca sunt toti, daca nu chiar si cei care sunt) folosesc peste 60% din energia consumata de intreg organismul intr-o zi. Creierul foloseste ca sursa de energie nu numai glucoza, dar si acizii grasi din grasimi, cat si corpii cetonici.
Cand se termina resursele de glucoza organismul produce energie arzand lipidele din tesutul adipos in prezenta oxigenului si a contractiilor muscular.
Spre deosebire de glucoza, grasimile, desi mai eficiente (dintr-un gram de proteine se produc 9 kcal, pe cand un gram de glucoza produce 4 kcal), sunt mai greu de folosit pentru a genera energia necesara corpului.
Sursa : Scientia.ro

Alimente functionale si nutraceutice

February 18, 2011

Ca un cadru general de enuntare al termenilor de alimente functionale si nutraceutice vom folosi urmatoarele definitii:
-Un aliment functional este cel care asigura, spre exemplu, anumite principii nutritive esentiale organismului(vitamine, glucide, lipide sau proteine) care s-au evidentiat ca avand efecte fiziologice benefice asupra unor maladii cronice.
-Un aliment nutraceutic reprezinta azi un produs izolat sau purificat din alimente sau alte resurse, utilizat intr-o forma farmaceutica, dupa regulile de producere si control farmaceutic, nefiind asociat cu alimentele.
Inrepatrunderea celor doi termeni se produce atunci cand in alimentatie sunt folosite resurse vegetale(sucul de citrice, fortificat cu vitamine sau alte enzime) sau animale(oul de gaina, cu modificari in sensul cresterii continutului de luteina sau acizi grasipolinesaturati – omega3).
Principalele alimente functionale care contin nutraceutice active fiziologic dupa consum sunt clasificate in urmatoarele categorii:

Digestia alimentelor

May 28, 2010

Sa zicem ca toti am avut o masa de dimineata consistenta, care ne-a oferit energia necesara pentru perioada cea mai activa a zilei. Exista nenumarate alternative pentru a nu recurge doar la salam si la branzeturi, daca nu urmarim doar satisfacerea gusturilor, ci si aspectele nutritionale.
Celulele organismului nostru nu consuma nici oua, nici produse lactate, nici carne, nici macar cereale, nuci sau fructe. Ele nu pot folosi decat moleculele de glucide, proteine, grasimi, minerale, vitamine si substante fitochimice.
…Stiind aceasta, sa presupunem ca as pune intr-un mixer mai multe alimente, le-as transforma intr-un amestec faramitat foarte fin si mi le-as injecta in vena. Ce s-ar intampla? Dupa o zi sau doua s-ar anunta o intrunire, ar veni cativa prieteni buni, inarmati cu batiste pentru a-si sterge lacrimile, privin spre mine, asezat intr-un “palton de brad cu fermoar de cuie” urmand a fi coborat la 2 metri sub nivelul solului, iar, in zilele urmatoare, ati avea surpriza de a auzi la Acces Direct sau la OTV o mai ampla dezbatere despre cum am ajuns eu imbracat in costum de brad…

Celulele organismului nostru nu pot utiliza alimentele pe care le inghitim!!
Nui chiar asa placut ca dimineata, luand loc la masa, sa avem in fata o farfurioara cu fibre, opt sau 10 cescute cu aminoacizi, o alta cescuta cu pudra de amidon pur si numeroase capacele cu vitamine, minerale si fitochimice, deci toate moleculele celulelor noastre. Si ce gust ar avea acest mic dejun?!
Cat de bun si de intelept a fost Dumnezeu atunci cand a impachetat nutrientii, de care au nevoie celulele noastre, in alimente atat de apetisante, cu arome si culori incantatoare, dupa ce, in prealabil, a creat corpul nostru, tubul digestiv, care faramiteaza si desface alimentele in molecule de nutrienti; acestea absorbite in curentul sangvin, la nivelul intestinului subtire, sunt transportate si servite celulelor dupa nevoie, oferindu-le exact ceea ce le este necesar. Acesta este aparatul digestiv, intermediarul intre alimentele gustoase pe care le consumam si nutrientii rezultati de care au nevoie celulele noastre pentru a se dezvolta.
Probabil stiti ca procesul digestiei, in realitate, incepe la nivelul creierului. Vedem, mirosim si auzim cum alimentele sunt pregatite. Aceste impulsuri ajung intr-un centru de integrare in creier, ne reamintim cat de gustoasa e mancarea pe care o vom avea, si glandele salivare incep deja sa secrete mai intens. Anumite mesaje sunt trimise la stomac: “Atentie, vine hrana, fii gata!” In clipa in care alimentele sunt pe masa, sucurile digestive sunt si ele la indemana, pentru as incepe actiunea de faramitare chimica si de pregatire pentru absorbtia delicioaselor bucate.

Incepem sa mestecam, grabiti ori ba – un proces absolut necesar pentru ca saliva, cu chimicalele ei, sa initieze digestia, in special a amidonului si a grasimilor. Pentru a favoriza contactul enzimelor cu interiorul alimentelor, acestea trebuie faramitate minitios.
Un alt factor important in productia de sucuri digestive il detine si memoria mesei. Centrul din creier determina declansarea secretiei lor cu ceva timp inainte de ora presupusa de masa, pentru ca totul sa fie gata in momentul apararitiei alimentelor.
Exista o anumita “conditionare”, demonstrata de Pavlov la inceputul secolului trecut. Daca se asteapta o ora sau doua peste timpul regulat de masa, sucurile gastrice raman neutilizate. Desigur, fabricile producatoare de enzime pot interveni oricand, printr-o sarja pregatita de urgenta, cu un consum mai mare de energie. Iar daca luam masa cu o ora sau doua mai devreme decat timpul obisnuit, mediul din stomac nu este pregatit si trebuie sa-si intensifice activitatea pentru a face fata alimentelor ingerate neasteptat.
Cel mai bine e sa luam mesele la aceleasi ore si, daca e cu putinta, sa avem cel putin 4 mese pe zi, timpul acordat intre mese sa nu depaseasca 5 ore.

Functiile stomacului:

  • Inmagazinarea alimentelor, pe masura ce sunt mestecate si inghitite. In stomac, continua digestia amidonului, inceputa in gura de catre enzima amilaza, care continua timp de aproximativ trei ore.
  • Secretie de enzime, hormoni, acid clorhidric si mucusul care captuseste stomacul si constituie o bariera protectoare fata de substantele acide si fata de alti agenti ( otetul, acid acetilsalicilic sau aspirina, cortizonul, bauturile alcoolice, piperul, mustarul, ardeiul iutesi scortisoara) ce pot leza straturile mucoasei gastrice.
  • Amestecarea alimentelor cu sucurile digestive si, prin contractii ritmice, de a elimina portiuni mici din continut, care trec prin canalul piloric in duoden si in intestinul subtire. contractiile peristaltice gastrice survin, in mod regulad, de trei ori pe minut.
  • Mancatul intre mese tulbura intregul proces al digestiei gastrice, chiar daca nu realizam tulburarea produsa.
    Enzimele produse de mucoasa duodenala si intestinala, impreuna cu cele secretate de pancreas continua digestia grasimilor, a proteinelor si a glucidelor. Un hormon stimuleaza secretia pancreatica si contractia vezicii biliare, pentru ca, prin bila ajunsa in duoden, sa se desavarseasca digestia grasimilor.
    Contractiile intestinale favorizeaza amestecul continutului cu sucurile digestive, precum si contactul cu mucoasa intestinala, pentru a usura absorbtia nutrientilor. Celulele mucoasei intestinale se inoiesc la fiecare 36 ore. In acelasi timp, continutul e propulsat catre intestinul gros.
    In decurs de 24 ore, din intestinul subtire ajung in intestinul gros aproximativ 1500ml de continut intestinal. Aici are loc resorbtia apei, iar cmponentele hranei, care n-au putut fi desfacute de enzimele digestive, sunt atacate de flora microbiana a intestinului gros.Fibrele si amidonul rezistent se proceseaza cu ajutorul aceleasi flore microbiene. Din acest amidon rezistent si din fibre, flora microbiana fabrica acizi grasi cu lanturi scurte, care au un rol in hranirea mucoasei intestinale.
    aparatul_digestiv

    Metabolismul uman

    March 9, 2010

    In termenii cei mai simpli, metabolismul reprezinta ritmul in care corpul consuma energia. Metabolismul este diferit de la o persoana la alta. Poti sa ai un metabolism mai accelerat decat cel normal, sau unul mai incet. Metabolismul este cunoscut ca fiind balanta intre 2 procese opuse:

    • catabolismul (unde energia este degradata). Acest tip de reacţii este însoţit de eliberare de energie (reacţie exotermă);
    • anabolism (unde energia este sintetizata). Reacţiile anabolice se caracterizează prin consum de energie şi se numesc reacţii endergonice (reacţii endoterme).

    Catabolismul şi anabolismul se desfăşoară printr-o succesiune a numeroase reacţii chimice: hidroliză, hidrogenare, deshidratare, decarboxilare, dezaminare, transaminare, esterificare, condensare, polimerizare.

    Sanatatea nutritionala depinde de un numar de factori sau componenti, care pot fi grupati impreuna fie ca “sursa de energie” fie ca “substante active”:

    Surse de energie:
    Proteine
    Grasimi
    Carbohidrati
      Substante active:
    Vitamine
    Minerale
    Elemente combinate

    Energia necesară proceselor de biosinteză provine în cea mai mare parte din desfacerea legăturilor macroergice ale diferiţilor compuşi. În funcţie de capacitatea de producere a energiei, organismele se împart în :

    • Autotrofe (greacă autos=însuşi; trophe=hrană) – organisme care îşi sintetizează substanţele organice necesare, prin procesul de fotosinteză şi chemosinteză.
    • Heterotrofe (greacă heteros=diferit; trophe=hrană) – organisme care îşi asigură hrana folosind diferite substanţe în descompunere (saprofite sau parazitând alte organisme vii).

    catabolism-vs-anabolism_

    Principalul ingredient in procesele metabolice este apa. Lipsa apei determina, incetarea tuturor proceselor atat anabolice cat si cele catabolice, rezultatul fiind moartea organismului.

    Clasificare carbohidrati sau hidrati de carbon

    November 5, 2009

    Carbohidrati, numiti si zaharuri, alimenteaza corpul cu sursa sa primara de combustibil – glucoza. Dar consumul unei cantitati prea mare de carbohidrati cu IG (indice glicemic) ridicat poate duce la un exces de glucoza, care contribuie la ingrasare.

    Tipuri de carbohidrati:
    Exista cateva tipuri de carbohidrati, care sunt clasificati in functie de complexitatea moleculelor lor zaharoase.
    Carbohidratii care au in compunere moleculele simple de zahar se numesc monozaharide.
    Dizaharidele, sau carbohidratii ce contin doua molecule de zahar combinate, includ sucroza si maltoza. Acesti carbohidrati tind sa aiba valori ridicate ale IG si sunt cunoscuti ca zaharuri simple.
    Cantitatea de glucoza eliberata in sistemul circulator este determinata de indicele glicemic al carbohidratului. Orice zahar care nu este absorbit dupa 30 minute poate fi excretat, nemaifiind folosit de catre corp.
    Amidonul cunoscut ca fiind un polizaharid, structura sa chimica fiind alcatuita din sute de molecule de glucoza si zahar combinate.
    Se gaseste in paine, cereale ,linte, seminte si in majoritatea vegetalelor, fiind cunoscut si sub denumirea de carbohidrati complecsi. IG din amidon nu se refera doar la continutul sau de zahar, ci si pe continutul sau de fibre.
    Cu cat amidonul este rafinat, citeste despre procesul de rafinare, IG lui creste deci fibrele sunt eliminate.
    Fibrele alimentare reprezinta o substanta intalnita in special in plentele leguminoase, ex. boabele de fasole, fructele si cerealele integrale. desi nu au valoare calorica in sine, fibrele joaca un rol important pentru organism. Ele ajuta reziduurile, precum materiile fecalele, sa se miste prin tractul digestiv, prevenind astfel constipatia. Un alt rol important al lor este de a reduce absorbtia grasimilor in organism precum si a anumitor aditivi alimentari toxici, cum sunt colorantii alimentari.

    Carbohidratii si slabitul
    Ca sa pierdeti in greutate, trebuie sa excludeti carbohidratii cu un IG mai mare de 35 din majoritatea meselor. Ceea ce scoate din ecuatie: painea alba, orezul alb si cartofii, sucurile cu zahar si alte dulciuri, pentru a pastra reactia insulinei scazuta, pe cat posibil.
    Pentru mentinerea greutatii puteti opta pentru o gama larga de carbohidrati, ce includ alimente cu IG de pana la 50.
    In tabelul de mai jos va prezint cateva variante de carbohidrati rai respectiv carbohidrati buni clasificarea fiind facuta in functie de IG fiecarui aliment. IG>50 reprezinta carbohidrat bun, IG<50 se numeste carbohidrat rau.

    carbohidrati

    Reguli aplicate in combinarea alimentelor

    July 31, 2009

    In experimentele lor legate de digestia alimentelor, fiziologii au ajuns la concluzia ca o digestie eficienta depinde de tipul alimentelor combinate in timpul unei mese. Astfel au concluzionat ca organismul uman functioneaza mai bine atunci cand mesele sunt mai simple si combinatiile mai reduse. Aceste principii pot fi observate si in cazul alimentatiei la animale – animalele carnivore mananca numai carne fara carbohidrati si glucide. Pasarile si veveritele aleg un singur fel de mancare la o masa. Nici un animal nu allege varietatea de alimente pe care noi oamenii o consideram o masa conventionala.

    Daca ingeram o varietate de alimente incompatibile, corpul nostru nu este capabil sa ofere atentia necesara fiecarui tip de aliment si astfel digerarea fiecarui aliment in parte este scurtata. Analogia cu un calculator ar fi urmatoarea: doriti ca un calculator sa indeplineasca o anume sarcina sau un anume procedeu, dar deodata ati supraincarcat sistemul cu o varietate de comenzi, astfel sistemul se opreste si se inchide. Procedeul de combinare a alimentelor subliniaza cat de importante sunt simplitatea si compatibilitatea in stabilirea alimentatiei optime.

    Nu doar clientii care cauta sa slabeasca si tin diete pot beneficia de principiile alimentelor care se combina – toate lumea poate beneficia de acestea! Sistemul digestiv se desfasoara in principiu la fel pentru toata lumea. Sistemul digestiv uman este capabil sa se ajusteze la digestia individuala a alimentelor naturale, la timpul potrivit cu ajutorul unei varietati de enzime si sucuri digestive. Daca doua sau mai multe alimente sunt combinate la intamplare, limitele procesului digestiv sunt depasite si digestia este afectata.

    Urmatoarele indicatii va vor ajuta sa combinati corect alimentele la o masa:

    Nu combinati proteinele si glucidele la aceeasi masa. Proteinele si glucidele nu sunt compatibile. Saliva este usor alcalina, stomacul contine un mediu ridicat de aciditate si intestinul este din nou usor alcalin, acestea sunt zone separate, fiecare indeplinind sarcini diferite in procesul digestiv. Atunci cand sistemul este ingreunat de prea multe varietati nu mai face fata.

    Nu mancati fructe impreuna cu alte alimente. Acestea vor fi digerate ultimele din cauza continutului ridicat de zahar, fructele vor fermenta si vor cauza gaze digestive, balonare si discomfort. Mancati fructe cu o ora inainte si dupa masa. Fructele consumate intre mese sunt gustari excelente.

    Nu mancati pepene odata cu alte alimente sau fructe. Pepenele nu este compatibil cu nimic altceva, mai ales consumat in cantitati mari.

    Mesele trebuie sa fie cat mai simple si sa contina alimente compatibile in cantitati echilibrate. Cu cat masa servita este mai simpla, cu atat digestia va fi mai eficienta prin absortie mai rapida si asimilarea nutrientilor.

    Beneficiile combinatiilor alimentelor compatibile sunt:

    • * imbunatatesc digestia

    • * mentinerea greutatii normale

    • * sintetizarea elementelor nutritive din alimentele ingerate

    • * mentin alcalinitatea sangelui

    • * scad nivelul de acid care da nastere la toxine

    • * elimina balonarea si gazele

    De citit si articolele:

    Ce inseamna combinatiile alimentare?

    Combinatii de alimente compatibile si incompatibile.

    Schema combinatiilor alimentare – reguli de combinare a nutrientilor

    Ce inseamna combinatiile alimentare?

    July 27, 2009

    Cu alte cuvinte telul combinatiilor alimentare este de a ajuta procesul digestiv.
    Prin aplicarea acestor principii, procesul nutritional va fi sporit, deoarece cum bine se stie numai alimentele care sunt digerate ne hranesc organismul. Astfel combinatiile alimentare care fac rau organismului, impreuna cu simptomele neplacute cauzate de acestea, sunt evitate. Discomfortul cauzat de indigestie este atat de des intalnit incat a ajuns sa fie considerat ceva normal. Aparitia numeroaselor afectiuni ale tractului digestiv cresc intr-un procent alarmant de mare. De exemplu cancerul la colon poate fi considerat acum o cauza majora a decesurilor in societatea occidentala.
    In loc sa folosim medicamente pentru a calma simptomele indigestiei, ar fi mai intelept sa indepartam cauzele aparitiei acesteia si sa aplicam aceste metode care favorizeaza desfasurarea procesului digestiv. Digestia eficienta are de asemenea o influenta benefica asupra nivelului de energie din corpul nostru. Cantitatea de energie risipita in digestia a trei mese obisnuite a fost estimata ca echivalent al energiei consumata in opt ore de munca. Consumand alimente compatibile in combinatii alimenatare, procesul digestiv este scurtat, energia risipita este mai mica, lucru care permite ca restul energiei sa fie folosita in alte activitati.

    Sa acordam mai multa atentie procesului digestiv!

    Digestia este procesul prin care componentele complexe din alimente sunt divizate in substante mai simple si sunt astfel pregatite pentru infiltrarea lor in circulatia sangelui. Proteinele sunt fragmentate in mai multe feluri de aminoacizi, carbohidrati, derivate ale glucidelor si zaharidelor care sunt apoi transformate in glucoza, zahar obisnuit si grasimi care sunt transformate apoi in acizi grasi. Functiile corpului folosesc apoi aceste componente simple in alcatuirea de tesuturi noi.

    Poate cunoasteti faptul ca tractul digestiv, este divizat in trei cavitati, cavitatea bucala, stomacul si intestine subtiri. In ceea ce priveste aplicatia practica a principiilor combinatiilor alimentare corecte, gura si stomacul reprezinta interesul principal.
    Cu toate acestea, trebuie sa intelegem ca eficienta digestiei, care continua in intestine, depinde foarte mult de procesele care au loc in cavitatea bucala si in stomac. Atunci cand alimentele intra in cavitatea bucala, acestea sunt mestecate si amestecate cu saliva, reprezentand prima etapa a procesului digestiv. Acolo sunt secretate sucurile digestive specifice, in functie de tipul alimentului ingerat. Daca alimentele contin amidon, in acel moment cavitatea bucala secreta amilaza salivara, o enzima care este activa doar in prezenta amidonului.

    Nutritia…suma tuturor proceselor din corp care interactioneaza pentru a satisface nevoile nutritionale.

    Dupa ce parasesc cavitatea bucala, alimentele trec in esofag si apoi in stomac. Acolo este secretat acidul gastric care contine in primul rand acid hidroclorid si enzime digestive.

    Concentratia acestui acid hidroclorid variaza in functie de tipul alimentului ingerat. Proteinele necesita un mediu acid ridicat pentru ca pepsina, enzima digestiva, sa fie eficienta. Cu toate acestea glucidele si grasimile necesita un mediu aproape neutru pentru a fi digerate. De fapt, amilaza salivara este distrusa in prezenta unei cantitati mari de acid gastric. La fel se intampla si in cazul lipazei gastrice, enzima secretata pentru digestia grasimilor. Din cauza acestor conditii diferite procesul digestiv devine foarte complicat.

    Procesul digestiv se complica chiar si mai mult – fiecare cavitate contine secretia digestiva specifica. Acest lucru inseamna ca, in fiecare stadiu al procesului digestiv, exista un alt proces specific care are loc, fiind astfel o operatiune secventiala. De exemplu, eficienta digestiva in intestine depinde de procesele din cavitatea bucala si din stomac. Daca pepsina, enzima secretata in stomac in timpul primului stadiu al digestiei proteinelor, nu transforma proteinele in pepsine atunci erepsina, enzima secretata in intestine, nu poate duce la bun sfarsit ultima etapa a digestiei proteinelor (ex: transformarea peptidazelor in amino acizi). Daca vrem sa avem o digestie eficienta atunci fiecare etapa a procesului digestiv trebuie sa aiba loc.

    Durata de timp in care alimentele raman in stomac fac si mai complicat procesul digestiv. Astfel, timpul de golire al alimentelor din stomac in intestine este foarte important. Atunci cand sunt consumate singure, fructele raman in stomac mai putin de o ora.

    Glucidele necesita de la doua la trei ore si proteinele aproximativ patru ore. Alte alimente mai complexe, ex: fasole uscata, sunt mai greu de digerat. Datorita concentratiei mari de glucide si proteine, aceste alimente necesita intre cinci si sase ore ca sa fie digerate. Ceea ce este de retinut este ca daca alimentele raman in stomac mai mult timp decat este necesar in mod normal, din cauza unei combinatii de alimente incompatibile, este foarte probabil ca acestea sa se descompuna si astfel procesul nutritional este deteriorat.

    Toate acestea fiind trecute in revista, importanta combinarii adecvate a alimentelor poate fi subliniata astfel:

    – Trebuie sa intelegem ca putem creea doua situatii total diferite atunci cand mancam – una fiind ducerea la bun sfarsit a procesului digestiv si nutritiv si cealalta fiind o forma de otravire a organismului nostru cauzata de descompunerea alimentelor.

    – Daca carbohidratii nu sunt digerati, acestia fermenteaza si produc otravuri pentru organism precum dioxidul de carbon, acidul acetic, acidul lactic si alcoolul.

    Atunci cand proteinele nu sunt digerate, acestea putrezesc si produc otravuri pentru organism cum ar fi ptomainele.

    De fiecare data cand mai multe alimente sunt consumate in timpul aceleasi mese, fiecare necesitand conditii diferite pentru a fi digerate, procesul digestiv nu mai este la fel de eficient. Cateodata digestia este chiar intrerupta definitiv.

    Responsabilitatea pentru ca acest lucru sa nu se intample este numai si numai a noastra – daca nu observam si nu ne informam in ceea ce priveste neajusurile procesului digestiv, atunci rezultatul va fi indigestia, fie ea intr-o forma usoara sau chiar grava. Tot acest scenariu rezulta in urma unui dezechilibru in sistem si poate duce la inceputul unor afectiuni.

    Toti fiziologii sunt de accord cu faptul ca felul sucului digestiv secretat corespunde cu alimentul care urmeaza sa fie digerat si ca fiecare aliment necesita o modificare specifica a sucului digestiv, asa rezulta si faptul ca amestecurile complexe de alimente scad eficienta digestiei. Mesele simple sunt mai usor de digerat, si astfel sunt mult mai sanatoase “Dr Herbert Sheldon, Food Combining Made Easy 1931”.

    Schema combinatiilor alimentare – reguli de combinare a nutrientilor

    Toti stim sa mancam… – Toti stim sa combinam corect alimentele?

    E-urile din alimente

    July 12, 2009

    Definitia oficiala:


    E-urile
    sunt substante care se folosesc la prepararea unor produse in scopul ameliorarii calitatii acestora sau pentru a permite aplicarea unor tehnologii avansate de prelucrare
    ( Monitorul Oficial al Romaniei, Anul XI, Nr. 268/1999, pagina 13).

    In istoria alimentara a diferitelor civilizatii nu gasim E-urile. Ele sunt inventia secolului XX.

    Definifia oficiala redata mai sus este ambigua si plina de omisiuni:

        Ce fel de substante – naturale sau de sinteza?
        De ce sa ameliorezi calitatea?
        Care calitate – organoleptica sau nutritiva?
        Ce este acea tehnologie avansata?
        Au sau nu au reactii adverse?

    E-urile au o existenta si istorie identica cand se lanseaza pe piata, se spune ca nu sunt nocive si se voteaza legea prin care se permite folosirea substantelor respective. Dupa cativa ani se demonstreaza ca sunt nocive si voteaza alta lege care sa interzica folosirea aditivilor respectivi in alimentatie.

    E-urile nu au fost niciodata cerute de populatie; ele au fost oferite si majoritatea oamenilor le mananca fara sa se intrebe ce este cu ele. Din cauza ca nu se intreaba, producatorii le ofera din nou. S-a nascut o adevarata si foarte rentabila industrie mondiala a E-urilor, care vinde in cantitati enorme (20 mil. USD anual).

    Un principiu stravechi al medicinei spune ca:

  • „nimic nu este mai periculos decat a administra o substanta timp indelungat, in mod repetat”.
  • Numai alimentele pot fi administrate timp indelungat in mod repetat. Toate celelalte substante, nonalimente, adica aditivii alimentari, medicamentele chimice si naturale nu pot fi administrate timp indelungat, in mod repetat, deoarece ajung sub incidenta acestei axiome biologice si in cele din urma produc diferite sindroame in corpul omenesc.

    Demascarea efectelor nocive ale E-urilor si excluderea lor din alimentatie este o problema de constiinta civica, este o problema de atitudine morala, luata atat de consumatori cat si de cercetatorii in domeniu. In S.U.A. exista Centrul stiintific pentru Interes Public, care numara 800.000 de cotizanti si are un rol esential in blocarea pe cale legislative a otravirii lente a populatiei.
    Concluzia care se impune:

    Nu consumati alimente cu E-uri, caci ne vor fi date mereu. Refuzati sa le cumparati si ei nu le vor mai produce.

    Sursa: Doctor in Medicina Pavel Chirila

    Studiul stiintific despre acizii grasi esentiali efectuat de Doctor Budwig

    March 20, 2009

    Secretul acizilor grasi esentiali a fost descoperit de catre genialul biochemist, Doctor Johanna Budwig. In anii ’50 aceasta a descoperit modul in care sa diferentieze diversele structuri ale grasimilor prin intermediul cromatografiei pe hartie. Aceasta a observat faptul ca privind la microscop sangele unei personae bolnave, sa zicem de cancer, caracteristicile lipidelor sunt alterate si acestea isi schimba culoarea. A descoperit ca prin saturatia dietei cu un volum mare de acizi grasi esentiali combinati cu aminoacizi cu sulf, starea deteriorata a sangelui se amelioreaza si simptomele bolii dispar in mod miraculous. Acestea au fost primele studii care au aratat efectul acizilor grasi esentiali asupra organismului uman.

    In 1957 la Congresul International de Nutritie din Paris, 900 de experti delegati din tari din intreaga lume au aflat despre ultimele rezultate ale studiului si Institutul Stiintific de Studiu Impotriva Cancerului – echipat cu cel mai elaborat microscop electronic care exista la vremea aceea – a demonstrat ca singura substanta care caracterizeaza celulele canceroase, opus celulelor sanatoase, era grasimea izolata: formatiunile de grasime din nucleele celulelor, din celulele corpului si citoplasma ( este vorba aici despre grasimea denaturata care si-a pierdut abilitatea de a retine oxigen).

    Conform descoperirilor Doctorului Budwig, in celulele in curs de dezvoltare, exista o bipolaritate intre electronii pozitivi din nucleu, cei negativi din membrana celulara si acizii grasi cu un grad ridicat de nesaturatie. Procesul de diviziune celulara incepe in nucleul acelei celule. Celula stem si celula fiica sunt astfel separate si dezbinate de membrana bipolara. Atunci cand o celula se divide suprafata acesteia este mai intinsa si trebuie sa contina destula materie de acizi grasi la suprafata pentru ca noua celula sa se divida complet de cea propriu-zisa. Cresterea normala este intotdeauna reprezentata de un proces clar definit. Exista procese de crestere peste tot, in fiecare parte a pielii noastre si a membranelor (chiar si la adulti). Celulele batrane trebuie eliminate pe masura ce cele noi se formeaza. Atunci cand acest proces este intrerupt inseamna ca corpul incepe sa moara. Doctorul Budwig a mai adaugat faptul ca “…grasimile care sunt alienate corpului blocheaza metabolismul altor grasimi din glandele delicate, din capilare si din statiile de filtrare. Astfel uleiurile solidificate tratate la cald trebuie evitate.”

    Doctorul Budwig a incheiat spunand:
    “Oamenii sunt de fapt ca niste antene pentru captarea luminii solare si ca electronii din alimentatia noastra reprezinta un sistem de rezonanta pentru energia soarelui. Fara uleiurile extrase din seminte bogate in electroni in alimentatia noastra suntem sortiti regresului.”

    Sursa: Nexus Magazine – February – March 2009

    Sursa ideala de proteine complete

    March 20, 2009

    Un bonus de proteine

    Cu toate ca semintele de canepa sunt mult mai nutritive decat boabele de soia din toate punctele de vedere si sunt la fel de flexibile, reactia tipica in ceea ce priveste canepa ca si aliment este ca aceasta are aplicatii limitate. Continand 30-35 % proteine complete –contine toti aminoacizii esentiali – de fapt semintele de canepa contin de doua ori mai multe proteine decat majoritatea produselor din carne. Cealalta calitate importanta este aceea de, clasificata ca “edestina”, proteina cel mai usor de digerat.

    Semintele de canepa sunt ideale si pentru vegetarieni. Un kilogram pe luna ofera cantitatea de
    proteine,
    acizi grasi si fibra dietetica necesara corpului uman pentru suprevietuire – spre deosebire de soia care nu este nici macar clasificata ca aliment in medicina Ayurvedic.

    In cateva cuvinte, soia nu ar trebui sa fie consumata decat pentru fixarea nitrogenului in recolte, ajutand astfel la refacerea solului. Personal nu as da-o nici macar la animale deoarece dauneaza intestinelor (cautati pe internet mai multe informatii despre soia). Pe de alta parte, canepa are un profil nutritional ideal in alimentatia pasarilor de curte si a altor animale.

    Mai mult, spre deosebire de boabele de soia, semintele de canepa nu sunt modificate genetic si sunt crescute fara pesticide sau ierbicide, astfel sunt organice si au si un gust delicios.

    Hormonii Leptina si grelina

    February 16, 2009

    Sa fie oare bine sa doresti sa ai un corp sanatos? Fireste ca da!… Si sunt sigur ca toti spun da. Imi doresc sa argumentez aceasta pozitie, plecand de la vechiul proverb latin: “Mens sana in corpore sano.” in traducere personala : “O minte sanatoasa poate sta doar intr-un corp sanatos.” Sa existe oare o legatura intre constiinta si trup? Oare acei oameni supraponderali nu detin o minte sanatoasa? Sunt intrebari la care cu siguranta un psiholog poate sa raspunda in urma examinarii unui astfel de caz. Eu in pozitie de nutritionist pot doar sa explic fenomenul de ingrasare sau de slabire la om.

    Pentru a reusi sa controlezi acest fenomen este important sa constientizezi anumite procese prin care organismul uman trece. Legat de ingrasare sau slabire exista trei procese de care organismul tau are nevoie si anume: odihna, eliminarea resturilor si consumul energiei din organism. Am sa incerc sa detaliez fiecare proces in parte in acest articol, dar pana acolo sa mai vorbim un pic de relatia dintre corp si minte. La baza acestei relatii stau hormonii, lucrand ca niste mediatori, trimit implusuri catre sistemul nervos averizandu-l atunci cand este nevoie de mancare sau cand s-a atins pragul de satietate. Acesti hormoni sunt Leptina si Grelina.

    Leptina este un hormon secretat de ţesutul adipos subcutanat ca răspuns la depozitul de grăsime. Leptina a fost descoperita in urma cu zece ani si este considerata principalul hormon care influenteaza apetitul erotic, fertilitatea si densitatea osoasa la femei. Este produsa in straturile de grasime si orice variatie a nivelului ei poate avea consecinte dezastruoase pentru silueta. Stresul, exercitiile fizice intense dupa o lunga perioada de sedentarism si fluctuatiile de greutate conduc la scaderea nivelului leptinei. Metabolismul se deregleaza, kilogramele se acumuleaza la loc cu viteza mare si, de multe ori, femeile care trec prin aceasta experienta nu mai au menstruatie normala. De aici si pana la infertilitate si osteoporoza mai este doar pas.
    Leptina se leagă în creier de receptori alpha-melanocortin inhibând neuropeptidul Y promovând saţietatea. Sau, mai simplu, leptina spune: „eşti plin, opreşte-te!”. Dacă nivelul grăsimii scade, scade şi nivelul de leptină şi creşte apetitul. Şoarecii care sunt genetic incapabili să secrete leptină devin extrem de obezi pentru că nu au comanda „opreşte-te”.

    Grelina, un hormon format din douăzeci şi opt de aminoacizi, este secretat de stomacul gol şi stimulează apetitul. Intr-un corp sanatos, la două-trei ore după micul dejun, stomacul gol secretă grelina care ajunsa la creier comandă apetitul. Începi să te gândeşti la prânz şi curând vei mânca. Hrana comandă nivelului de grelină să scadă şi o dată cu el şi apetitul tău.

    Când ţineţi cură de slăbire, nivelul de grelină este ridicat nu doar înainte de mese, ci aproape permanent şi cu timpul erodează puterea de voinţă. Iar pentru codul dumneavoastră genetic, aceasta se traduce prin înfometare. Friedman spunea că „oamenii au iluzia că îşi pot controla cantitatea de alimente pe care o consumă şi este adevărat pentru o scurtă perioadă de timp, dar pe termen lung, drive-ul biologic de a mânca destul şi de a reveni la greutatea ta aproape întotdeauna învinge controlul conştiinţei.”

        Precizand faptul ca leptina este secretata doar in timpul somnului de catre organism incep sa prezint procesele de care organismul nostru are nevoie in drumul lui catre acel ideal de corp sanatos. Odihna este echivalentul refacerii si a restabilirii echilibrelor in organism. Incercati sa nu sariti orele de somn pe motiv ca trebuie sa terminati proiectul pentru serviciu sau din cauza dorintei de a fi prezent la toate evenimentele din cluburi, zile la rand. Oferiti corpului cel putin 7 ore de somn.

        Procesul de eliminare din organism al resturilor se afla in stransa legatura si cu modul dumneavoastra de alimentatie. Spun asta deoarece cu cat mancati mai multa mancare sanatoasa si evitati mancare procesata oferiti organismului substantele necesare procesului de eliminare cum ar fi fibrele alimentare, enzime, vitamine si minerale care stau la baza sintezei produsului ajuns in stomac. Fibrele au rol in curatarea colonului de rezidurile depuse pe tract care ingreuneaza intreg procesul de digestive, oferind senzatia de balonare si disconfort. Mancati zilnic cat mai multe produse bogate in fibre alimentare de calitate (cereal integrale, fructe legume proaspete, seminte si nuci etc).

        Pe parcursul intregii zile, in urma meselor servite, in organism s-a acumulat energie exprimata in calorii. Ce credeti ca va face organismul cu aceasta energie?
        Este simplu, are variante la dispozitie: o consuma pentru intretinerea proceselor vitale in organism si pentru al incalzi si in urma ajutorului acordat de dumneavoastra facand miscare ( diferite treburi care solicita corpul rezultand consum de energie sau pur si simplu mergand la o sala si facand exercitii, alergat, mers, steper, bicicleta, thae-bo, aerobic, ridicatul greutatilor etc), ori o depoziteaza oferind organismului siguranta zilelor in care hrana lipseste.

    Faceti miscare!!! Nu lasati sa treaca ziua fara a trece in cont cel putin 30 minute de exercitii fizice in plus fata de activitatea efectuata in acea zi. Ganditi-va ca orice plus de energie trebuie consumat daca doriti sa va mentineti corpul sanatos. Nu aglomerati celulele din tesutul adipos daca aveti posibilitatea si vointa sa faceti exercitii fizice.

    Apa

    November 27, 2008

    Corpul omenesc este alcatuit din 2/3 apa (80%), care este de altfel cel mai important nutriment. Organismul pierde aproximativ 1,5 litri de apa in fiecare zi prin:

    tegumente – in urma procesului de transpiratie,
    plamani – prin procesul de respiratie,
    stomac – procesul de digestie,
    rinichi – sub forma de urina, eliminand astfel substantele toxice din organism.

    De asemenea, aproximativ 300 ml de apa se consuma zilnic pentru ,,arderea” glucozei pentru a produce energie.

    lata de ce ratia minima de apa de baut nu trebuie sa fie mai mica de 1,5 litri de apa zilnic. Portia ideala este de doi litri de apa plata zilnic. Acest lucru se poate realiza consumand opt pahare de apa pe zi, inclusiv bauturi fierbinti (infuzii din plante medicinale).

    Fructele si legumele contin aproximativ 90% apa intr-o forma foarte usor de absorbit in organism, furnizand in acelasi timp organismului un procent mare din vitaminele si mineralele lor. Patru bucati de fructe si patru portii de legume, intr-o cantitate de aproximativ 1,1 kg, pot furniza un litru de apa, ramanand doar inca un litru de apa care mai este necesar sa fie consumat sub forma de apa simpla, sucuri diluate din fructe sau legume, si ceaiuri din plante sau legume.

    Alcoolul se comporta ca un diuretic si produce pierderi considerabile de vitamine si minerale, deci nu poate fi luat in considerare in aceasta privinta a hidratarii organismului.

    Beti sase sau opt pahare de apa sau sucuri naturale, ceaiuri de fructe sau plante medicinale in fiecare zi.

    Micsorati consumul de alcool, cafea si ceai, consumand cat mai multa apa plata.