Cum creeaza energie corpul uman

Noi apreciem diversitatea de mancăruri disponibile in funcţie de gust, miros, aspect ori, cateodata, raportat la sfaturile nutritionistului sau al medicului. Dar dupa ce alimentele sunt introduse in cavitatea bucala, incepe procesul de descompunere in componentele fundamentale, care vor fi absorbite în sange (nutrienti). Odata intrate in procesul de digestie, alimentele sufera modificari radicale în urma carora organismul isi asigura energia necesara functionării normale de zi cu zi.

Sistemele interne ale organismului de producere a energiei sunt rezultate in urma evoluţiei acestuia, fenomen care a dezvoltat o adaptare continua si, prin urmare, o imbunatatire a modului in care sursele de hrana sunt prelucrate de diversele tipuri de mecanisme digestive. Aceste mecanisme presupun efectuarea unor reactii chimice prestabilite care, in mare, sunt identice la toate organismele existente.
Sa vedem ce transformari apar asupra alimentelor in parcusul lor prin tubul digestive:
Desi avem (daca nu avem trebuie sa adoptam) o alimentatie diversificata, in organism ajung doar componente simple, nutrienti, astfel:

din zaharuri, dulciuri şi fainoase —> glucoza şi fructoza (mai puţin);

din carne si proteinele vegetale —> aminoacizi;

vitaminele, mineralele, antioxidatţii din alimente sunt asimilati fara descompuneri suplimentare.



Majoritatea nutrientilor aratati mai sus sunt depozitati in organism ori sunt descompusi in molecule mai simple. Dupa cum se poate observa si din imagine, din reacţiile chimice pe care alimentele le sufera in organism si care constau din multiple scindari de molecule, oxidari, transfer de electroni, in final se produce apa, dioxid de carbon si energie.

Si sursa de energie a corpului care este?
Energia produsa prin oxidarea (arderea) alimentelor se înmagazineaza sub forma unor fosfati macroenergici, cum este cazul adenozinului trifosfat (ATP). Insa se gaseste in cantitate foarte mica si se epuizeaza repede.
Creatinfosfatul – un alt fosfat macroenergic, se gaseste in cantitate ceva mai mare, dar nici acesta nu este suficient pentru eforturi prea mari.
Pentru eforturi prelungite organismul uman foloseste glucoza din sange. Concentratia de glucoza din sange este indicator de baza pentru centrul foamei din creierul nostru (grelina si leptina). Astfel, pe baza concentratiei de glucoza, se declanseaza ori nu senzatia de foame.
Sistemul central (creierul) foloseste energia resultata din descompunerea glucozei.

Creierul este cel mai mare consumator de energie din organism.
Concret, cele aproximativ 10 miliarde de neuroni din creierul nostru (daca sunt toti, daca nu chiar si cei care sunt) folosesc peste 60% din energia consumata de intreg organismul intr-o zi. Creierul foloseste ca sursa de energie nu numai glucoza, dar si acizii grasi din grasimi, cat si corpii cetonici.
Cand se termina resursele de glucoza organismul produce energie arzand lipidele din tesutul adipos in prezenta oxigenului si a contractiilor muscular.
Spre deosebire de glucoza, grasimile, desi mai eficiente (dintr-un gram de proteine se produc 9 kcal, pe cand un gram de glucoza produce 4 kcal), sunt mai greu de folosit pentru a genera energia necesara corpului.
Sursa : Scientia.ro